De ce este necesară revizuirea Constituției României?

Home / De ce este necesară revizuirea Constituției României?

În toamna anului 2015, Coaliția pentru Familie a decis demararea procedurilor de revizuire a Constituției României pentru modificarea art. 48, alineat 1, FAMILIA, pentru a înlocui termenul „soți” cu exprimarea „bărbat și femeie”.

Conform art. 48, alineat 1, din Constituția României, „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.” „Soți” este un termen vag și deschis interpretărilor și din acest motiv dorim revizuirea alineatului 1 al art. 48 astfel: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.”

Familia întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie este singura relație interumană ce asigură mediul propice nașterii, creșterii și educației generațiilor viitoare. Ca instituție fundamentală a societății, ea asigură continuitatea poporului român. Mai mult decât atât, familia este locul în care valorile și tradițiile românești sunt transferate noilor generații, iar tradițiile și valorile românești au, la baza lor, familia întemeiată pe căsătoria între un bărbat și o femeie.

Acest rol primordial pe care familia l-a avut de-a lungul istoriei României are nevoie de protecția noastră, a tuturor, în fața tendințelor societății moderne de a-i diminua importanța. Faptul că e nevoie de această clarificare a exprimării în Constituția României arată riscul de degradare a conceptului de familie, degradare ce va lăsa urme adânci și grave în societatea românească atât de mult încercată.

Instituția familiei reprezintă mai mult decât iubirea membrilor săi, ea are o structură publică, roluri și funcții juridice, reguli și roluri socializatoare [1]. Toate acestea, pe termen lung, asigură optima dezvoltarea a generațiilor viitoare și, implicit, a culturii și a statului român.

Familia stă la baza societății și civilizației umane și este una dintre instituțiile fundamentale ale umanității. Statul român este dator să întărească protecția ei în primul rând pentru că este în interesul și în acord cu dorința propriilor cetățeni (familia reprezintă pentru români o instituție socială importantă și foarte importantă așa cum reiese din numeroase studii: 98,5% – 2008 [2]; 98,6% – 2012 [3]).

Familia formată prin unirea în căsătorie a unui bărbat cu o femeie, a fost și va rămâne mediul cel mai potrivit pentru nașterea, creșterea și dezvoltarea copiilor. Studiile cros-culturale și istorice au arătat că scopul principal al familiei a fost creșterea și protecția copilului. În țara noastră, 96,7% dintre români simt că copiii sunt importanți și foarte importanți pentru familie, iar 95,6% cred că copiii au nevoie de ambii părinți să fie fericiți [2].

Pentru noi, românii, familia nu este „un stil de viață”, ci este legată fundamental de rolul de părinți. Dacă acest rol esențial nu mai este luat în considerare, familia se reduce la o simplă recunoaștere guvernamentală a afecțiunii dintre doi cetățeni [4], iar modul în care generațiile viitoare se vor dezvolta devine incert.

Instituția familiei creează mai mult decât copii. Numeroase studii arată că bunurile sociale create, bunuri de care beneficiază atât indivizii cât și întreaga societate, sunt pe de o parte fundamentale dezvoltării societății, iar pe de altă parte, comparativ cu alte situații sociale, sunt superioare. Adulții căsătoriți, în comparație cu cei necăsătoriți, câștigă mai mult, sunt mai sănătoși fizic și emoțional, sunt mai fericiți, mai productivi, mai angajați social, beau și fumează mai puțin, trăiesc mai mult, au rate mai scăzute ale violenței domestice, găsesc viața a fi mai plină de semnificație și sens, cu impact pozitiv în sănătatea lor psihică. [5]

Copiii proveniți din părinți căsătoriți, față de copiii care provin din părinți necăsătoriți, sunt mai feriți de riscurile avortului, abuzurilor sau neglijării; petrec mai mult timp cu tații, au rezultate superioare la școală, ulterior se descurcă economic mai bine, au mai puține probleme comportamentale sau emoționale, se expun mai puțin comportamentelor periculoase (abuz de substanțe, riscurile sexului premarital, BTS), au probabilitate mai scăzută de divorț când ajung adulți. [6]

Toate aceste lucruri subliniază superioritatea familiei bazate pe căsătorie ca instituție socială, o instituție ce, în această lume modernă, are nevoie de protecția noastră. Familia este prima piatră de temelie pe care trebuie să o așezăm la baza viitorului nostru.

_____

[1] David Blankenhorn, Marriage today is still good for children, wealth and civil society, Deseret News, 11/14/2014.

[2] European Values Survey – 2008.

[3] World Values Survey – 2012.

[4] Traditional Marriage is Essential for a Healthy Society; http://www.familywatchinternational.org/fwi/documents/FWIpolicybrieftraditionalmarriagefinal.pdf

[5] U.S. Census Bureau, Statistical Abstract of the United States: 2001.; Charlotte A. Schoenborn, “Marital Status and Health: United States, 1999-2002,” Advance Data from Vital and Health Statistics, Centers for Disease Control and Prevention, Number 351 (December 15, 2004).; Nadine F. Marks and James D. Lambert, “Marital Status Continuity and Change Among Young and Midlife Adults,” Journal of Family Issues 19 (November 1998); Lee, G., Seccombe, K., & Shehan, C. (1991). Marital status and personal happiness: An analysis of trend data. Journal of arriage and the Family, 53, 839-844.; Corey L.M. Keyes, “Social Civility in the United States,” Sociological Inquiry 72 (2002); 393-408; Corey L.M. Keyes, “The Mental Health Continuum: From Languishing to Flourishing in Life,” Journal of Health and Social Behavior 43 (2002): 207-222.; Kaplan, RM; Kronick, RG. „Marital status and longevity in the United States population.” Journal Of Epidemiology And Community Health 60: 760, 2006.;The Marriage License as Hitting License: A Comparison of Assaults in Dating, Cohabitating and Married Couples,” Journal of Family Violence 4(2): 161-180.; W. Bradford Wilcox, Linda Waite and Aldex Roberts, “Marriage and Mental Health in Adults and Children,” Research Brief No. 4 (February 2007), available: http://center.americanvalues.org; The National Marriage Project, The state of our unions 2000: The social health of marriage in America (New Brunswick, NJ: The National Marriage Project, 2000). Sursele sunt colectate și indicate în Outcomes According to Family Structure, http://www.familywatchinternational.org/fwi/documents/FWIpolicybriefoutcomesfamily structure.pdf

[6] Andrea J. Sedlak & Dinae D, Broadhurst, “The Third National Incidence Study of Child Abuse and Neglect,” U.S. Department of Health and Human Services, 1996, xviii, 5-19; Jones RK, Darroch JE and Henshaw SK, Patterns in the socioeconomic characteristics of women obtaining abortions in 2000–2001, Perspectives on Sexual and Reproductive Health,2002, 34(5):226–235.; Sandra L. Hofferth & Kermyt G. Anderson, ”Are All Dads Equal? Biological versus Marriage as a Basis for Paternal Investment,” Journal of Marriage and Family 65 (February 2003): 213-222.; Kristin A. Moore et al., “Nonmarital School-Age Motherhood: Family, Individual, and School Characteristics,” Journal of Adolescent Research 13, Number 4 (October 1998): 433-457.; Barbara Schneider, Allison Atteberry, and Ann Owens, Family Matters: Family Structure and Child Outcomes (Birmingham: Alabama Policy Institute, June 2005). ; Elizabeth Thomson et al., “Family Structure and Child Well-Being: Economic Resources vs. Parental Behaviors,” Social Forces, 73 (September 1994): 221-242.; Tucker, Joan S., Friedman, Howard S., Schwartz, Joseph E. et al., Parental divorce: Effects on individual behavior and longevity. Journal of Personality and Social Psychology, Vol 73(2), Aug 1997. pp. 381-391; Jane Mauldon, “The Effects of Marital Disruption on Children’s Health,” Demography 27 (1990): 431-446.; Kelly J. Kelleher, et al., “Increasing Identification of Psychosocial Problems: 1979-1996,” Pedriatrics 105 (June 2000): 1313-1321.; Flewelling, Robert L, Bauman, Karl E.(1990). Family Structure as a Predictor of Initial Substance Use and Sexual Intercourse in Early Adolescence.Journal of Marriage and the Family, 52(1),171. Retrieved September 12, 2008, from Research Library database. ; Paul R. Amato & Danelle D. DeBoer, “The Transmission of Marital Instability Across Generations: Relationship Skills or Commitment to Marriage?” Journal of Marriage and Family 63 (November 2001): 1038-1051.; Family Socioeconomic Status and Self-Reported Sexually Transmitted Diseases Among Black and White American Adolescents, Sexually Transmitted Diseases, Vol. 31, No. 9 (2004): 533-541. Sursele sunt colectate și indicate în Outcomes According to Family Structure, http://www.familywatchinternational.org/fwi/documents/FWIpolicybriefoutcomesfamilystructure.pdf